SALVATI SATUL ROMÂNESC - 5

Mai mult, se va putea asigura pentru circa 1.470.000 de familii din mediu rural, care vor lucra în cadrul acestor micro ferme legumicole, procurarea gratuită a întregului necesar de legume (tomate) de o foarte bună calitate și mai ales sănătoase, (necesarul de tomate pentru toți acești lucrători estimat fiind la circa 80.850 tone/an), fapt care ar avea un efect benefic imediat asupra îmbunătățirii condițiilor de viață și de sănătate ale țăranului român, eliminând total foametea din sate, concomitent cu asigurarea unei alimentații sănătoase atât a copiilor cât și a întregii populații a acestei țări.

Dacă am considera că, numai pentru asigurarea acestui necesar anual de legume/tomate pentru o familie din mediul rural, este nevoie de circa 330 kg/an la prețul de producție dintr-un solar multifuncțional, respectiv de maxim 2,00 lei/kg, ar rezulta un venit suplimentar adus producătorului de legume de circa 660 lei/familie anual, sau circa 147 Euro/familie anual.

Valoarea totală exprimată în bani care ar putea fi creată de acești mici producători de legume naturale numai din producția de zarzavaturi (tomate) realizată în micro fermele descrise și care va fi disponibilizată pentru a fi comercializată a fost estimată la cel puțin 42.000.000.000 lei/an sau circa 9.500.000.000 Euro/an (!!! peste nouă miliarde de Euro/an, bani care vor fi puși în circuitul financiar al țării și care așteaptă să fie produși numai din aceste activități care se vor executa prioritar în gospodăria țărănească din mediul rural).

Trebuie specificat că toată producția de legume realizată în aceste micro ferme este gândită a se desfășura într-un sistem organizatoric care permite efectuarea unor controale eficiente din partea tuturor autorităților statului care va putea încasa anual numai de la aceste asociații de producție legumicolă o valoarea a T.V,A.-ului de peste 3.500.000.000 lei/an sau peste 769.000.000 Euro/an, bani pe care în prezent bugetul de stat nu îi are, dar pentru acoperirea unor cheltuieli curente, statul român se împrumută frecvent de pe piețele bancare externe la dobânzi considerabil de mari

 

Dacă vom lua în considerare numai economiile care se pot face la bugetul național în urma promovării acestui proiect, vom constata că satul va putea fi mai bogat cu peste un miliard și jumătate de Euro, bani lichizi și mai ales siguri, mai adăugăm că statul va scăpa de o povară anuală semnificativă a acordării ajutoarelor sociale în valoare de peste 784 milioane Euro/an, ajutoare care înjosesc și aduc în stare de umilință cetățeanul român nevoiaș, dar trebuie spus că statul mai și încasează fără să facă mai nimic pentru mediul rural românesc, circa 769 milioane Euro/an bani proveniți numai din colectarea T.V.A.-ului

Asigurarea acestor sume considerabile de bani către bugetul statului din activitățile care urmează a se desfășura în micro fermele legumicole din gospodăriile țărănești, ne demonstrează ce potențial economic valoros mai poate exista astăzi în mediu rural românesc, potențial care așteaptă să fie pus în valoare cât mai curând posibil.

Mai mult, toate aceste sume mari de bani produse prin muncă cinstită în gospodăriile țărănești către stat, permit realizarea a numeroase investiții mult așteptate în mediul rural, respectiv în infrastructură, în educație, în sănătate și în diverse sectoare sociale, eliminând treptat toate discriminările care există în prezent între sat și oraș.

Toate aceste date referitoare la eficiența și avantajele generate de promovarea acestui proiect, ne dă posibilitatea să evidențiem cât de anapoda realizează statul român politicile de încurajare a micului producător din mediul rural și mai ales dezinteresul total al tuturor politicienilor aleși de noi pentru a pune în aplicare prevederile art. 47(1) din Constituția Românie, prin care "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecţie socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent."

Referindu-ne efectiv la veniturile efective anuale pe care le pot obține acești cultivatorii care muncesc în micro fermele legumicole, dintr-un calcul sumar a rezulta că o familie ce compune o gospodărie țărănească care are în exploatare 4 solarii multifuncționale destinate culturilor în sistem intensiv a legumelor (tomate), poate să obțină un venit sigur anual de minim 12.000 Euro (sau 54.000 lei/an), respectiv 1.000 Euro/lună sau 4.500 lei/lună – în condițiile în care se plătesc către stat toate taxele și impozitele, asigurând totodată și resursele financiare necesare funcționării asociației locale de specialitate, care va avea rolul cel mai important, respectiv de a se implica în asigurarea asistenței tehnice de specialitate atât pentru realizarea unor recolte de legume sigure și de o foarte bună calitate în fiecare micro fermă legumicolă, cât și de preluarea ritmică a recoltei realizate de producător, chiar din poarta gospodăriei țărănești pentru valorificarea ei cât mai eficient posibil.

Acest venit minim anual la nivelul unei gospodării țărănești se va putea obține în condițiile în care cei 3 lucrători vor lucra în fiecare solar multifuncțional circa 2 ore/zi (în condițiile în care se vor achiziționa și utiliza în micro fermele legumicole numai acest tip de solarii performante care beneficiază de protecție antigrindină, dar și de un grad de automatizare crescut).

Din aceste date rezultă că venitul minim, dar sigur, pe care îl poate realiza o familie de țărani care dezvoltă aceste micro ferme legumicole, poate fi estimat că pentru fiecare lună lucrată în sezonul de producție al solarului multifuncțional, respectiv în cele 8 luni de producție, va fi de minim 1.500 Euro/lună. În aceste condiții ne putem pune următoarele întrebări:

·         Mai este necesar ca românii din mediul rural să se înghesuie la bursele organizate pentru ocuparea cu caracter sezonier a unor locuri de muncă (prost plătite) din Spania, Franța, Germania, Italia etc. unde în calitate de muncitori agricoli sezonieri pot câștiga maxim 600 Euro/lună, în condițiile în care muncitorul va trebui ca din acești bani să-și plătească cheltuielile de transport, de cazare, pentru mâncare, cât și pentru alte necesități specifice locului unde locuiește temporar ?

·         Țăranul român mai trebuie să se umilească și în continuare, slugărind în străinătate pentru a câștiga un minim de bani necesari ca să-și poată întreține familia din țară, sau trebuie să începem să devenim cetățeni responsabili și demni chiar la noi acasă, unde este necesar să învățăm să responsabilizăm toate autoritățile statului asupra modului cum ne cheltuiesc banii pe care noi îi achităm permanent din taxe și impozite ?

·         Cum mai pot argumenta/justifica actualii politicieni și guvernanți acele îndemnuri oficiale adresate populației din mediul rural românesc că „dacă dorim să câștigăm mai bine (adică să supraviețuim în opinia lor), trebuie să ne gândim să plecăm ca să muncim în alte țări, întrucât țara noastră nu poate în prezent să asigure aceste pretenții de bun-simți privind asigurarea unui trai decent ?"

 

Pentru a putea da un răspuns corect la aceste întrebări va trebui să gândim cu mult discernământ şi mai ales cu mult curaj și o bună educație civică în momentul când studiem programele politice ale tuturor formațiunilor politice care vor participa la viitoarele alegeri și să identificăm unde este vorba de populism, de diletantism și mai ales de minciună și incompetență, pentru ca apoi să sancționăm prin votul nostru acest comportament atipic pentru un stat european. Toată această ineficiență politică a adus în pragul colapsului întreaga țară, iar noi trebuie să sancționăm toate formațiunile politice care s-au succedat la guvernarea României și au adus toată populația acestei țări în pragul sărăciei.

Este cu atât mai regretabil că cele mai acute forme ale dezastrului acestor guvernări iresponsabile se resimt astăzi mai ales la nivelul mediului rural românesc, acesta aflându-se în plin proces de destructurare, unde populația care a mai rămas în aceste localități suferă cele mai acute forme de sărăcie, de umilință și mai ales de degradare a condiției umane.

Este interesant pentru toți cetățenii României de a vedea pe baza acestor date certe, cât pierde în prezent statul român și mai ales cât au de suferit toți cetățenii acestei țări cu întârzierea promovării de către actualii guvernanți și de către toate formațiunile politice a promovării elementelor stimulative pentru mediul rural și mai ales pentru mica producție agricolă ce poate fi realizată în aceste micro fermele legumicole care urmează a fi amenajate în cadrul gospodăriilor țărănești.

 

   

SOCIETATEA CIVILĂ, CA „PRIMA PUTERE ÎN STAT”

ESTE OBLIGATĂ SĂ INTERVINĂ ȘI SĂ SE IMPLICE

ÎN SALVAREA SATULUI ROMÂNESC

De ce ar trebui să ne gândim foarte serios cum să promovăm acest gen de proiecte? Iată o întrebare corectă la care vom încerca să dăm un răspuns pertinent.

Toate măsurile de austeritate care au fost luate de Guvernul României în ultimii ani, au avut ca motivație CRIZA ECONOMICĂ MONDIALĂ și CRIZA FINANCIARĂ care, după cum spun toți politicieni noștri, a afectat foarte grav România.

Dacă acest lucru este adevărat, atunci pentru a ieși din aceste multiple crize, strategiile politice ar trebui să se îndrepte cu precădere pentru atragerea de noi surse financiare la bugetul de stat, dar fără a mai genera creșteri valorice asupra impozitelor și taxelor care sunt suportate foarte greu atât de cetățeni cât și de către toți agenții economici.

La nivel macro-economic, acest proiect, a demonstrat că începând chiar cu primul an de la promovarea investițiilor, se poate genera minim 500.000 de noi locuri de muncă în mediul rural, respectiv în acele zone unde sărăcia a atins cote maxime și este din ce în ce mai greu suportabilă.

Acești noi angajați vor fi buni plătitori de taxe și impozite la bugetul de stat, dar și contributori la fondurile de pensii și de sănătate, putând aduce numai în primul an o contribuție suplimentară în bani de peste 250.000.000 Euro. Dacă la acestă valoare am mai adăuga și despovărarea bugetului de stat rezultat în urma suspendării ajutoarelor sociale către noii lucrători agricoli în valoare de minim 500.000.000 Euro, atunci statul român ar avea la dispoziție, sau mai bine zis ar câștiga minim 753.000.000 Euro, bani pe care îi poate utiliza în alte domenii bugetare pe care le consideră prioritare sau în investiții.

 

În condițiile în care acest proiect ar avea o bună continuitate și în anii viitori, sau se va adapta și pentru activități asemănătoare, care se pot desfășura în gospodăria țărănească, veniturile la bugetul de stat ar putea crește în progresie geometrică, dând posibilitatea la realizarea unor programe serioase de investiții în mediul rural, contribuind prin aceasta și la modernizare edilitară a acestor așezări rurale pentru care timpul s-a cam oprit la perioada medievală, asigurând totodată și scoaterea satului românesc din sărăcia în care se zbate astăzi ca să mai supraviețuiască,.

Dar pentru buna reușită a acestui proiect, SOCIETATEA CIVILĂ trebuie să ceară parlamentarilor să se gândească și la binele cetățeanului și să reglementeze din punct de vedere legislativ și în regim de urgență câteva probleme care parcă în mod voit țin în loc relansarea micii economii agrare și în mod special mediul rural românesc, respectiv:

·         reglementarea prin lege a comerțului care se desfășoară cu legume și fructe atât în piețe cât și în magazinele specializate pentru desfacerea acestor categorii de produse;

·         stimularea prin diferite mijloace fiscale a micilor producători agricoli și mai ales a asociațiilor micilor cultivatori de legume și fructe pentru utilizare prioritară a tehnologiilor de vârf și neagresive pentru mediul înconjurător pe toate terenurile disponibile din incintele gospodăriilor individuale, astfel ca recoltele să fie preponderent realizate numai în condiții naturale, conferindu-le acestora o calitate deosebit de bună, ele fiind și foarte sănătoase, ceea ce va favoriza dezvoltarea consumului intern pentru acest gen de produse;

·         dezvoltarea investițiilor în mediul rural prin sistemul parteneriatului public privat corelat cu dezvoltarea sistemelor moderne pentru stocarea controlată a surplusului de producție în depozite climatizate, cât și realizare în mediul rural a unor micro întreprinderi pentru prelucrarea și industrializarea unei game variate de produse atât legumicole, cât și a fructelor;

·         îmbunătățirea legislației privind controlul calității produselor agricole comercializate, concomitent cu înăsprirea pedepselor pentru comercializarea în sistem ilegal de legume și fructe, cât și a altor produse alimentare care sunt contaminate chimic, radioactiv sau bacteriologic;

·         întărirea sistemului de control financiar pentru eradicarea evaziunii fiscale în comercializarea legumelor și fructelor care provin atât din producția internă cât mai ales din import, desființarea mafiei din piețe și a comercianților volanți sau clandestini, concomitent cu dotarea punctelor comerciale cu aparatură și personal calificat pentru controlul eficient al calității produselor alimentare comercializate.

În condițiile în care criza alimentară se acutizează de la zi la zi ca urmare și a modificărilor climatice care se produc la nivel planetar, fapt care face ca produsul agricol să se găsească din ce în ce mai greu și la prețuri mult mai mari, este necesar să se găsească și să se promoveze prioritar acele tehnologii care atribuie un serios element de siguranță producției agricole.

Tocmai realizarea acestor micro ferme performante garantează siguranța producției legumicole, indiferent dacă se produc fenomene meteorologice periculoase, cum ar fi seceta sau aridizarea climatului, brume timpurii sau târzii, ploi torențiale însoțite de grindină, cât mai ales poluări accidentale ale aerului atmosferic care generează ploi acide sau alcaline care conduc nu numai la contaminarea solului, dar și a plantelor și a surselor de apă de suprafață etc.

Aceste recolte sigure au și avantajul că sunt realizate în condiții naturale care le conferă o calitate deosebit de bună, stimulând prin aceasta și starea de sănătate a consumatorului direct, fie că aceste produse urmează a fi consumate atât în stare proaspătă, sau sub formă prelucrată ori industrializată (diferite tipuri de conserve).

Este de remarcat faptul că producția de legume (tomate) în acest tip de micro ferme dotate cu solarii multifuncționale de mică capacitate, dar foarte performante, nu afectează cu nimic structura actuală a modului de utilizare al terenurilor agricole din câmp, ba mai mult, asigură condițiile pentru disponibilizarea unor terenuri pe care s-au amenajat în trecut grădini legumicole, astfel ca aceste terenuri disponibilizate să poată fi utilizate în alte scopuri agricole, atrăgând după sine atât o diversificare a producției agricole, cât și o dezvoltare cantitativă a recoltelor care vor fi semănate în câmp deschis.

Prof. Dr. Mircea Vintilescu