ELECTORAT si DEMOGRAFIE

O ANALIZĂ ASUPRA ELECTORATULUI ROMÂN ȘI SUGESTII DE ACȚIUNE

Conform datelor statistice puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică la data de 01.01.2016, populația României era în număr de circa 19.500.000 locuitori.

Din acest număr total, circa 3.500.000 de cetățeni români sunt stabiliți cu forme legale sau mai puțin legale în străinătate.

Se estimează că populația efectiv rezidentă în România era la data de 01.01.2016 de circa 16.000.000 de locuitori.

Din date obținute pe surse (neoficiale) se estimează că circa 5.300.000 de locuitori nu au încă drept de vot (copii, tineri sub vârsta de 18 ani, deținuți, migranți, apatrizi etc.).

Rezultă că populația rezidentă în România cu drept de vot este în jur 10.700.000 locuitori, din care, din evaluările statistice efectuate din anul 1990 și până în prezent, se așteaptă să participe efectiv la votul din luna noiembrie circa 5.350.000 de locuitori. Totodată se estimează că românii din diasporă se vor prezenta la vot în număr maxim de 1.150.000, rezultând un număr total de persoane care ar putea participa la acest vot de circa 6.500.000 votanți.  

STRUCTURA ELECTORATULUI:

·         Electoratul din mediul rural care se estimează că va participa la vot: 3.210.000 locuitori, din care circa 2.660.000 cetățeni trăiesc la limita  pragului de sărăciei.

·         Electoratul din mediul urban care poate ieși la vot: 2.140.000 cetățeni.

·         Electoratul din diasporă care va participa la vot circa 1.150.000 cetățeni.

STRUCTURA ELECTORATULUI PE GRUPE DE VÂRSTĂ CARE ESTE REZIDENT ÎN ROMÂNIA:

·         Tineri care vor ieși la vot (cu vârsta între 18 și 35 de ani), maxim 1.000.000 locuitori.

·         Populația activă care va participa la vot (cu vârsta între 36 și 60 de ani), maxim 1.800.000 cetățeni.

·         Vârstnici (peste 60 de ani), circa 2.550.000 locuitori.

Pentru realizarea pragului electoral de către o formațiune politică (5 %), se estimează ca necesar obținerea a minim 325.000 voturi.

S-a estimat că noile formațiuni politice, pentru a aspira să treacă pragul electoral, vor trebui să aibă un mesaj clar care să se adreseze prioritar populației vârstnice din mediul urban și rural pentru combaterea sărăciei (ex.: mărirea punctului de pensie, asistență de sănătate și medicamente în sistem bine subvenționat de stat, etc.) și tineretului cu oferte de constituire și implicare a lor în viitoarea clasă de mijloc prin politicile care urmează a fi promovate (e.: facilitarea la noi locuri de muncă, salariul minim raportat la valoarea coșului zilnic, favorizarea de împrumuturi bancare pentru promovarea de noi activități în mediul urban și rural etc.). Un alt segment foarte sensibil și posibil favorabil în obținerea de voturi îl constituie mesajul pentru mediul rural cu un program gen ”Salvați satul românesc”, cât și în domeniul protecției mediului înconjurător (ex.: asigurarea siguranței existențiale prin diminuarea riscurilor la inundații a localităților, eliminarea disfuncțiilor generate populației prin exploatarea nechibzuită a resurselor naturale, diminuarea indicelui de poluare a componenților mediului înconjurător), cât și politici pentru combaterea declinului demografic.

Prof. Dr. Vintilescu Mircea

UN MESAJ INTERESANT DAR Și ALARMANT PRIVITOR LA EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ A POPULAȚIEI DIN ROMÂNIEI ÎN VIITOR,

transmis de prof. univ. dr. Ioan Gherghina

”În viitorul apropiat, dacă nu se schimbă politicile care să apere interesele României și ale populației sale, prognoza pentru anii 2050 este sumbră: populația României va vi în jur de 13 milione de locuitori, cifră estimată numai în funcție de datele actuale ale sporului negativ al populației (nu și prin prisma emigrației românești).

Românii trebuie să redevină stăpâni pe țara lor, pe resursele naturale ale acesteia, pe pământul lor și, pe această bază, să obțină o dezvoltare economico-socială care să le permită să reducă sărăcia, să aducă în țară pe românii care lucrează pe alte meleaguri, pentru a lucra pentru ei și țara lor. Numai în acest context se poate redresa și evoluția demografică în România și s-ar putea evita această prognoză negativă care echivalează cu nimicirea a unei treimi din populația țării.

Numai în acest fel se pot stopa politicile antiromânești care ne-au adus în această situație, și de care se fac răspunzători decidenții politici care au condus țara la toate nivelurile după anul 1989.”

Extras din interviul acordat prof. univ. dr. Ioan Gherghina în revista Cronica Timpului,  Anul II, Nr. 19, august 2016, lui Dipl. Ec. Petre Răcănel, Președintele Federației Societatea Civilă Românească, cu titlul ”Declinul demografic, rezultat al politicilor aniromânești promovate în perioada post-revoluționară. MOARE ROMÂNIA?”

Date de interes din acest articol care trebuiesc cunoscute:

·         Populația estimată a României la data de 01.03.2016 = 19.441.708, ceea ce este comparabil cu populația României din preajma celui de-al II-lea Război Mondial.

·         Conform datelor INS, la recensământul populației din anul 2011, structura etnică a populației din România era următoarea:

§  Principalul grup etnic îl formează românii într-un procent de 88,9% din totalul populaței;

§  Cetățenii români de etnie maghiară reprezintă 6,5% din populație, respectiv 1.300.000;

§  Rromii reprezintă 4% sau 665.000 locuitori;

§  Germanii sunt circa 60.000 locuitori;

§  Evreii sunt în număr de circa 3.000 locuitori.

Prof. Dr. Vintilescu Mircea