Modificările
climatice impun o nouă abordare a principiilor de organizare și funcționare
atât a societății, cât și al colectivităților umane
Fenomenul schimbărilor climatice constă
în producerea și manifestarea unor modificări atipice a principalilor parametrii
climatici (termici, pluviometrici eolieni etc.), care au început a se manifesta
în afara ecarturilor minime și maxime de evoluție cunoscute, comparativ cu
tipologia regimului climatic preexistent al unei regiuni sau zone.
Cauzele schimbărilor climatice sunt generate primordial de fenomene naturale,
iar în secundar de fenomene antropice, ambele având
posibilitatea de a se autopotența și susține reciproc.
Schimbările climatice anunță o
modificare totală și radicală a regimului climatic specific unei regiuni și
poate avea o durată de manifestare în timp cuprinsă între 100 și 300 de ani,
până la stabilizarea unui nou tip de climat în regiunea respectivă.
Modul de manifestare al schimbărilor climatice este dat de
producerea într-un anumit spațiu a unor fenomene pluviometrice, termice,
eoliene etc., cu intensități nespecifice ca violență, concomitent cu repetabilitatea lor
mult mai des și la intervale scurte de timp în cadrul aceluiași anotimp.
Efectul producerii acestor manifestări violente atipice a acestor fenomene
meteorologice este de a pregăti un nou stadiu de evoluție al mediului
înconjurător din regiunea respectivă, asigurând un nou tip de modelare a reliefului,
modificarea parametrilor de stare cantitativă, calitativă și structurală a
tuturor componenților și subcomponenților mediului înconjurător, inclusiv cu
distrugerea unor elemente specifice zonale și înlocuirea lor pe cale naturală
și treptată cu alte elemente specifice noului tip de climat care urmează a se
instaura în regiunea sau zona respectivă.
Schimbările climatice fac parte din
ciclurile evolutive naturale ale planetei, ele s-au mai produs și în trecutul
istoric al Terrei, deci sunt fenomene care se produc independent de voința sau
de prezența noastră.
În urma producerii acestor fenomene la
scară planetară sau continentală, societatea umană alături de întregul ansamblu
al mediului înconjurător sunt grav afectate, suferind transformări radicale.
Schimbări climatice afectează configurația continentelor, nivelul oceanului
planetar, distribuția așezărilor umane și a populației din zonele costiere
și/sau litorale, schimbă repartiția teritorială a zonelor agricole
tradiționale, afectează principalele resurse de hrană și apă ale comunităților
umane și contribuie la schimbări radicale la nivelul mentalului colectiv și al
comportamentului uman tradițional, putând genera convulsii sociale și mai ales
de tip antagonic nu numai la nivel zonal sau regional ci chiar planetar.
Succesiunea manifestărilor repetate și
într-o formă extremă a acestor fenomene, ce au caracteristici cu totul noi,
poate atrage pe teritoriul românesc variații cu amplitudini foarte mari ale
temperaturilor aerului de la forme caniculare de lungă durată, la geruri
extreme derulate în tot anotimpul hibernal. Perioadele secetoase își vor mări
atât intensitate, cât și timpul de manifestare până la forme acute de
uscăciune. Între aceste intervale de timp se vor produce precipitații lichide și
solide foarte abundente care vor fi însoțite de manifestări violente ale
vântului, atingând pragul de vijelii, viscole și chiar tornade. Toate aceste
elemente vor amplifica elementele de risc sever funcțional și chiar existențial
al comunităților umane.
La nivelul teritoriului românesc este de
așteptat ca în urma producerii precipitațiilor excesive de tip torențial, să se
genereze viituri catastrofale pe mai toate cursurile de apă curgătoare. La
aceste fenomene generatoare de inundații se va mai asocia și intensificarea
proceselor erozionale de suprafață și de profunzime ale solului și mai ales ale
versanților.
Astfel, debitele solide de sedimente vor
ajunge nestingherite în albiile tuturor cursurilor de apă și în cuvetele
lacurilor și ale acumulărilor de apă. Acestea vor contribui la o colmatare
accentuată a patului albiilor, micșorând continuu secțiunea activă de scurgere
a apelor. În aceste condiții este de așteptat ca revărsările de ape generatoare
de inundații să se producă la ploi cu intensități mici, începând de la 15-20
l/mp, fapt care nu era specific pentru aceste cursuri de apă înaintea
declanșării acestor fenomene ale schimbărilor climatice.
Este de așteptat ca toate lucrările
hidrotehnice pentru combaterea fenomenului de inundabilitate care au fost
executate în perioadele anterioare, să fie depășite și chiar să devină inutile,
iar majoritatea localităților urbane și rurale să fie supuse unor dezastre
repetate de la un anotimp la altul. Efectul acestor dezastre naturale va fi
multiplu și greu cuantificabil, afectând viața, sănătatea, bunurile materiale,
libertatea și bunăstarea individului, conducând la o sărăcire în masă a tuturor
comunităților umane din România.
Dacă nu vom încerca să facem nimic, în
sensul de a ne pregăti din timp pentru a putea face față acestor schimbări
climatice majore, atunci cam aceste scenarii ne vor afecta, iar costurile
existențiale, cât mai ales siguranța existențială ale fiecărui locuitor al
României se vor mări în progresie aritmetică, în timp ce sărăcia națională va
crește în progresie geometrică.
Pentru diminuarea efectelor distructive
ale acestor dezastre naturale anticipate, cât mai ales pentru a avea chiar de
câștigat de pe urma producerii acestor schimbări climatice radicale, se impune
o nouă abordare a tot ceea ce înseamnă sisteme de amenajare complexă a teritoriului,
pornind de la amenajarea complexă a bazinelor hidrografice și legat de acestea
la o nouă abordare a regionalizării teritoriului administrativ-teritorial al
țării.
Această luptă trebuie să înceapă prin
inhibarea cauzelor generatoare de disfuncțiile climatice asupra
teritoriului și nu de la combaterea efectelor distructive pe care
schimbările climatice le declanșează într-o anumită zonă. Iată o nouă abordare
care trebuie să ia în calcul un nou mod de utilizare și/sau folosire al
terenului din cadrul fiecărui bazin hidrografic în parte, abordând în mod
distinct cu soluții adecvate fiecare treaptă de relief pe care se desfășoară
bazinele hidrografice.
Nu trebuie să ne gândim la o renaturare
a teritoriului pentru fiecare treaptă de relief, ci la
un nou mod de echipare al acestuia într-o strânsă concordanță cu tendințele de
suportabilitate ce au fost identificate pentru noul tip climatic pe
care îl anticipăm că se va instaura în zona respectivă.
Astfel, prin elaborarea unor strategii
și politici eficiente de protecție a mediului înconjurător, va trebui să
procedăm la dezvoltarea unui nou ansamblu al fondului forestier pe cel puțin
65% din suprafața montană ocupată de un bazin hidrografic, în
care să predomine alături de speciile arboricole autohtone, noi specii adaptate
la noul regim climatic. În zonele deluroase acest procent trebuie
asigurat în proporție de minim 50%, iar în zonele de șes/câmpie să se situeze
între 15 și 20%.
La acest uriaș efort investițional va
trebui să dezvoltăm o legislație nouă care să asigure stimularea, protecția și un
sistem eficient, dar și complex pentru întreținerea și exploatarea acestor noi
amenajamente teritoriale care vor avea rolul pe de o parte de a reduce
coeficienții scurgerii naturali ai apei de la nivelul solului până la valori
apropiate de cele naturale, iar pe de altă parte, la inhibarea și stabilizarea
proceselor erozionale.
Concomitent este necesar ca să asigurăm promovarea
unor lucrări de gospodărire a apelor care să contribuie la asigurarea
stocurilor de apă ce urmează a fi utilizate în perioadele cu secete acute
care se vor succeda la nivelul fiecărui anotimp. Aceste lucrări care necesită a
fi promovate cu prioritate, vor putea contribui la practicarea unei agriculturi
sigure, la regularizarea debitelor de apă ce se vor scurge în perioadele de ape
mari, vor putea fi exploatate și în scop hidroenergetic, vor permite
dezvoltarea unei pisciculturi de tip intensiv și vor asigura dezvoltarea
zonelor învecinate ca obiective turistice și de agrement de un mare interes
local și regional.
Pornind de la o asemenea abordare vom
putea asigura o stabilitate remarcabilă a tuturor componenților mediului
înconjurător, vom putea elimina unele riscuri generatoare de dezastre care
afectează localitățile și comunitățile umane, vom genera numeroase locuri de
muncă apărând totodată viața și sănătate cetățeanului, concomitent cu
asigurarea pe termen mediu și lung a elementelor de bunăstare și libertate atât
pentru generația prezentă, cât și pentru generațiile viitoare.
Trebuie înțeles că investițiile în domeniul protecției mediului
înconjurător care să poată preîntâmpina și efectele dezastroase ale
modificărilor climatice la care suntem cu toți martori, reprezintă cheia succesului în
dezvoltarea unui parteneriat durabil între comunitățile umane și mediul lor
înconjurător, fără de care nu putem proteja viața și sănătatea
individului nu se pot obține rezultate durabile și notabile în nici un domeniu
de activitate, iar drumul nostru spre progres și bunăstare va fi estompat.
De modul cum ne preocupă promovarea reală și nu declarativă a acestor elemente
depinde viitorul nostru, și mai ales al generațiilor viitoare.
Pentru a putea duce la realizarea
acestor obiective este necesar ca atât societatea civilă, cât mai ales
formațiunile politice trebuie să manifeste un nou tip de comportament și de
solidaritate inter-comunitară, să știe ce să ceară și mai ales să se implice în
mod conștient și responsabil în formularea și luarea deciziilor, căci
indiferența ne va costa enorm atât pe noi cât mai ales pe urmașii noștri.
Decanul
ASOCIAȚIEI
PROFESIONIȘTILOR ÎN PROTECȚIA MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR
Prof. Dr.
Vintilescu Mircea
14.07.2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu