SALVATI SATUL ROMÂNESC - 3

Astfel, dacă am analiza cum se formează prețul de cost pentru obținerea unui kg de tomate românești ce urmează a fi cultivate numai în sistem natural (fără nici un fel de adaos de nutrienți chimici sau de substanțe chimice care pot accelera creșterea plantelor - coloranți, conservanți, stimulatori de creștere etc.), într-un solar multifuncțional de mică capacitate, dar care beneficiază de protecţie antigrindină și de un sistem de dotări și automatizări performante, solarii care se vor amplasa în spațiile disponibile din grădinile gospodăriei țărănești, se constată:

 

·         pentru obținerea unui kg de roșii (tomate), cultivatorul poate cheltui maxim 2,00 lei sau 0,44 Euro incluzând toate costurile, pornind de la procurarea de răsaduri, costurile pentru energia electrică și a apei consumate, achiziționarea și utilizarea de carburanți pe timp friguros, forța de muncă proprie, cât și alte cheltuieli colaterale;

·         prețul de transport al recoltei la piața cea mai apropiată din mediul urban sau la cel mai apropiat depozit de colectare al legumelor, incluzând și taxele de comercializare, nu pot să depășească valoarea maximă de 1 leu/kg de roșii sau 0,22 Euro;

·         taxa pe valoarea adăugată (TVA) aferentă producerii și comercializării produselor legumicole destinate piețelor, în condițiile în care se va menține la valoarea de 9 %, va reprezenta maxim 0,04 lei/kg de roșii sau 0,009 Euro.

În aceste condiții, prețul maxim total al unui kg de tomate românești proaspete, cultivate numai în sistem natural care va ajunge pe masa cumpărătorului din mediul urban sau rural, nu va putea depășească suma maximă de 3,50 lei sau 0,78 Euro, valoare care anul trecut nu a fost atinsă în nicio piață din România, nici măcar la roșiile considerate parțial deteriorate, respectiv de categorie inferioară, care au fost comercializate fie ca "tomate pentru gătit", fie ca "roșii pentru supă sau ciorbă".

Un solar multifuncțional și performant, prevăzut și cu sistem de protecţie antigrindină, dar și cu numeroase sisteme de automatizare (pentru udat în sistem picurativ, pentru ventilația aerului din incintă, apoi pentru monitorizarea parametrilor microclimatici din solar, respectiv al gradului de umiditate al solului la rădăcina plantei, al temperaturii și umidității aerului etc.), poate produce minim 25 kg tomate pe un m² pe tot sezonul de cultură (respectiv pentru o perioadă de 7 sau 8 luni sau 214, respectiv 244 zile), iar raportat la suprafața sa mică de numai 500 m² cât se preconizează să ocupe acest solar multifuncțional, producția pe un sezon de cultură poate reprezenta minim 12.500 kg sau 12,5 tone/solar.

Dacă s-ar asigura sursa de finanțare pentru înființarea unui număr minim de 4 unități de producție (solarii) într-o gospodărie individuală, respectiv la circa 105 gospodării în fiecare sat (maxim 420 solarii/sat), raportat la cele 4.000 de așezări rurale de pe teritoriul României, acestea ar putea produce numai în spațiile din grădinile gospodăriilor individuale țărănești minim 87.500 tone de tomate proaspete pe zi (în tot sezonul de cultură, respectiv în 244 zile), tomate care vor fi cultivate numai în sistem natural și controlat, acestea beneficiind de o calitate excepțională, care ar putea fi disponibilizate atât la nivelul piețelor urbane din România, cât și al piețelor externe din Uniunea Europeană, unde acest tip de produse sunt foarte căutate (ele fiind cunoscute sub o denumire incorectă, fie ca produse ”bio”, fie ca produse ”ecologice”), acestea având în țările cumpărătoare și un preț de comercializare mult mai avantajos pentru producătorul român.

  

Raportat numai la cele 4.000 de sate sau localități situate în mediul rural din România care au fost luate în calcul, ar rezulta că în vetrele satelor se pot amenaja lejer circa 420.000 de micro ferme legumicole, acestea necesitând a fi dotate cu aproximativ 1.680.000 de solarii multifuncționale și de mică capacitate (500 m² pentru fiecare), care ar putea valorifica deosebit de eficient pentru culturi legumicole, numai o suprafață de teren arabil existentă în grădinile gospodăriilor țărănești. Prin însumarea acestor mici loturi de teren astfel amenajat s-ar ajunge la o suprafață totală cultivabilă în mico fermele legumicole țărănești de circa 84.000 ha.

Se estimează că din cadrul acestor micro ferme legumicole, la nivelul unui an sau a unui ciclu agricol, să se poată obțină o producție minimă de 21.000.000 tone de legume, respectiv de tomate proaspete de foarte bună calitate, care vor fi crescute numai în sistem natural. Cantitatea această mare de tomate recoltată ar depăși cu mult tot necesarul anual al pieței românești de tomate care a fost evaluată la circa 990.000 tone/an, asigurând îndestulător și gratuit din această producție și întregul necesar de legume al familiilor de producători din aceste micro ferme legumicole, cât și a personalului auxiliar care deservesc aceste unități de producție, consum ce a fost evaluat la circa 80.850 tone/an.

Rezultă că, în condițiile în care întreaga producție de tomate crescute numai în sistem natural ar fi valorificată atât sub formă de produse proaspete, cât și industrializate (pentru a se obține pasta de tomate, sucul de roșii sau alte produse), tot ar rămâne un disponibil pentru export, o cantitate deosebit de mare, evaluată la circa 20.010.000 tone/an tomate proaspete și de o foarte bună calitate. Acest excedent al producției de tomate realizat în micro fermele legumicole țărănești, ar putea asigura tot necesarul anual de tomate de o foarte bună calitate, pentru o populație care ar însuma circa 400.200.000 locuitori situați în afara teritoriului țării noastre.

Trebuie precizat că în cadrul acestei analize nu au fost luate în calcul producțiile de tomate care se pot obține în sistem de cultură extensiv, respectiv în câmp, sau în fermele legumicole specializate și dotate cu sere, întrucât s-a considerat că în aceste sisteme de culturi se utilizează diverși nutrienți chimici sau anumite substanțe ori produse chimice care influențează negativ nu numai calitatea produsului finit, dar și solul sau mediul în care sunt cultivate.

Întrucât piața externă prezintă de la an la an, mari fluctuații referitoare la cererea și oferta de produse legumicole, este greu să ne putem imagina că vom realiza integral și an de an aceste exporturi numai de tomate sub diferite forme (proaspete sau de produse industrializate). În aceste condiții, solariile multifuncționale și de mică capacitate (500 m² pentru o unitate), permit ca să fie utilizate cu maximă eficiență pentru diversificarea producției de legume pe o varietate mare de zarzavaturi pe care piața internă și externă o solicită, cât și pentru alte categorii de produse (exemplu: căpșuni, fructe de pădure etc.), produse care urmează a se realiza numai în sistem natural, dar care la comercializare au prețuri de desfacere mult mai mari comparativ cu tradiționalele tomate.

Numai din această scurtă analiză rezultă că potențialul micro fermelor legumicole amplasate în incintele grădinilor din cadrul gospodăriilor individuale țărănești din mediul rural pot furniza cantități îndestulătoare și permanente de hrană, aceasta având caracteristici naturale deosebite, fiind de o foarte bună calitate și mai ales sănătoase, hrană care poate eradica definitiv foametea endemică care s-a instalat nu numai în mediul rural, dar și în cel orășenesc din România, cât mai ales și din alte colțuri ale lumii, având efecte benefice directe asupra eliminării stării de sărăciei din rândul țărănimii, contribuind astfel la creșterea nivelului de trai al populației rurale, dând aspirații certe spre bunăstarea pe care cu toții ne-o dorim în această țară.

Pornind numai de la aceste sumare realități incontestabile, putem constata primele efecte deosebit de benefice atât pentru mediul rural românesc care astfel poate fi retrezit la perpetuarea datinilor care l-au consacrat, dar mai ales pentru populația satului românesc care are o nouă șansă de a scăpa de foamete și sărăcie, de a păși pe calea prosperității mult dorite, iată efecte ale căror valori nu pot fi cuantificate sub nici o modalitate, dar care ne dă cel puțin speranța că pornind pe acest drum putem să renaștem și trebuie să renaștem.

CUM PUTEM SĂ COMBATEM STAREA DE SĂRĂCIE ACUTĂ

DIN MEDIUL RURAL ROMÂNESC

Pentru asigurarea cantităților de legume (tomate) care urmează a fi produse în micro fermele legumicole amplasate în incintele gospodăriilor țărănești, se propune utilizarea cu precădere numai a forței de muncă locale, forță de muncă care are o calificare medie în domeniul cultivării legumelor, dar care necesită a fi specializată în sistemul culturilor legumicole intensive, prin cursuri de pregătire de scurtă durată ce urmează a se organiza la nivelul fiecărei localități (sat) în parte, chiar de către specialiștii special angajați la viitoarea formă asociativă a satului/comunei.

Din evaluările făcute pe diverse modele, a rezultat că la nivelul unei micro ferme legumicole din cadrul unei gospodării țărănești, pot lucra în medie între 4 și 6 ore/zi, maxim 3 lucrători componenți ai familiei gospodăriei țărănești.

Conform datelor din cadrul acestui proiect, activitatea efectivă pe care urmează să o desfășoare acești lucrători în cadrul micro fermei legumicole, se va rezuma la acțiuni de supraveghere și întreținere a culturilor legumicole, respectiv plivit, arăcit, recoltarea produselor legumicole, acționarea dispozitivelor de udat, pornirea/oprirea și supravegherea sistemelor de ventilație etc., deci nu o muncă fizică istovitoare.

Pentru activitățile care necesită volum mare de muncă și efort fizic considerabil, s-a luat în considerare ca executarea lor să se realizeze numai împreună cu echipele specializate și desemnate de asociația sătească, aceasta având rolul de a asigure buna funcționare și exploatare a fiecărui solar multifuncțional în parte. În principal aceste activități vizează instalarea și demontarea în fiecare an a fiecărui solar, pregătirea patului germinativ, fertilizarea solului cu îngrășământ natural, aducerea pe amplasament și plantarea răsadurilor, strângerea materialului vegetal uscat etc.

Pe toată perioada derulării ciclurilor vegetative ale fiecărui soi de legume (tomate), fiecare micro fermă va beneficia de asistență tehnică de specialitate, prin care se vor indica modalitățile de întreținere corectă a culturilor, se va intervenii de urgență numai prin metode neagresive și cu personal specializat, atunci când apar dăunători sau anumite boli la plante, supraveghindu-se permanent ca proprietarul sau lucrătorii să nu utilizeze de la sine putere, produse chimice care pot influența dezvoltarea și mai ales calitatea produsului final.

Specialiștii care se vor deplasa periodic la fiecare micro fermă legumicolă în parte, vor indica care vor fi perioadele optime de recoltare, condițiile de recoltare, sistemul de sortare în conformitate cu condițiile de calitate, cât și cantitățile de legume care vor putea fi recoltate. Toate aceste activități vor fi trecute într-un registru special care va exista la sediul fiecărei micro ferme în parte.

Pe baza informărilor făcute de către personalul de specialitate care acordă asistența tehnică de specialitate, se va putea organiza preluarea organizată și ritmică a recoltelor, chiar de la poarta fiecărui producător, dar acest lucru se va realiza numai în sistem controlat, iar întreaga cantitate a recoltelor preluate se va realizată numai de către echipe speciale, care vor ști în mod riguros unde va trebui să o transporte, respectiv direct la piețele de desfacere sub formă de legume proaspete, la centrele de depozitare temporară sau la viitoarele depozite frigorifice de stocare și conservare a recoltelor de legume care se vor amenaja cu scopul de arondare a mai multor sate specializate în producerea de legume naturale și de calitate superioară.

Din evaluările efectuate a rezultat că la nivelul unui sat, care s-a optat ca într-o primă etapă să fie incluse în cadrul acestui program doar maxim 105 gospodării țărănești care îndeplinesc condițiile descrise anterior pentru amenajarea de micro ferme legumicole. Populația din gospodăriile țărănești care urmează să amenajeze aceste micro ferme legumicole însumează circa 525 persoane. Din acest număr total al populației acestor familii, din cadrul unui sat, s-a apreciat ca fiind suficient utilizarea ca lucrători în solariile multifuncționale, maxim 315 persoane, toată această forță de muncă provenind numai din rândul familiilor deținătoare a gospodăriei țărănești care asigură condițiile de funcționare a acestor micro ferme legumicole.

Ca personal auxiliar de specialitate, tot din calcul, a rezultat că la nivelul unui sat cu un număr de 105 micro ferme, poate fi suficient asigurarea unui număr de 53 lucrători auxiliari, aceștia fiind constituiți în principal din inginer legumicol/horticol, inginer agronom, inginer mecanic, economist, tehnicieni în horticultură și legumicultură și personal muncitor specializat pentru diferite activități (conducător auto, tractorist, tâmplari, croitori pentru material transparent, electricieni etc.).

Forța de muncă activă care va fi antrenată în cadrul acestui program la nivelul unui sat (localitate rurală) va însuma circa 368 de persoane, în care toți lucrătorii vor beneficia de carte de muncă, vor avea un venit sigur lunar, dar ce este foarte important, vor fi plătitori de taxe și impozite la stat, asigurând prin aceasta dezvoltarea bugetului național.

În prezent, majoritatea necesarului de forță de muncă evaluat la circa 368 lucrători/sat, nu beneficiază de locuri de muncă sigure, iar circa 245 de persoane din numărul total al celor nominalizate, trăiesc sub pragul de sărăcie, fiind asistați de stat și beneficiind numai de ajutoare sociale la care se mai adaugă ca venituri și mica alocație de întreținere a copiilor minori sau eventual un ajutor de șomaj, dar numai cu caracter temporar.

Trebuie menționat că prin asigurarea promovării acestui proiect, respectiv prin asigurarea unor locuri de muncă permanente, pentru cel puțin un mic segment al populației din mediul rural, se pot face economii semnificative de resurse financiare care sunt acordate de stat sub formă de ajutoare sociale. Astfel, numai la nivelul unui sat se pot economisi lunar peste 73.500 lei/lună, bani care pot fi utilizați de administrațiile comunale în folosul cetățeanului, aceasta reprezentând o economie la bugetul local de circa 882.000 lei/an sau aproximativ 196.000 Euro/an.

Dacă extrapolăm această situație la nivelul întregii țări, putem constata că lejer se pot asigura circa 1.470.000 de noi locuri de muncă, respectiv 1.260.000 de locuri de muncă pentru producătorii direcți de legume din gospodăriile țărănești și circa 210.000 de noi locuri de muncă pentru personalul auxiliar.

Iată că toți acești noi salariați vor putea aduce statului venituri importante la bugetul național, ei devenind din asistați sociali, buni plătitori de taxe și impozite și acestea numai din muncă cinstită. Numai acest lucru ar trebui să-i determine pe toți acei politicieni, guvernanți și demnitari care prin legile date au desconsiderat țăranul român,pentru ca să sprijine cu toată tăria promovarea acestui proiect, deoarece tot politicul românesc a îndemnat oficial și în repetate rânduri populația rurală să plece în băjenie pentru a muncii sau slugări pe alte meleaguri.

Nu este de trecut cu vederea că prin asigurarea acestor noi locuri de muncă, cel puțin pentru acest mic segment al populației din mediul rural care în prezent în majoritatea lor au statut de asistat social, respectiv peste 980.000 de persoane, se pot face la nivel de țară economii semnificative de resurse financiare.

Astfel, la nivelul bugetului Ministerului Muncii se pot economisi lunar prin eliminarea ajutoarelor sociale care în prezent sunt acordate acestor categorii defavorizați de cetățeni, peste 294.000.000 lei/lună, sau peste 3.528.000.000 lei/an, respectiv 784.000.000 Euro/an, bani care ar putea fi utilizați pentru mărirea atât a pensiilor, a alocațiilor de stat pentru creșterea și întreținerea copiilor minori, cât și a salariilor funcționarilor publici, contribuind prin aceasta la îmbunătățirea condițiilor de viață a unui segment mult mai mare al populației românești.

Implicând toți factorii interesați în promovarea acestui proiect, se poate stopa exodul populație rurale care a dus la depopularea acută a satelor românești, cât mai ales se reduce fenomenul de migrare a țăranului român apt de muncă și în plenitudinea forțelor fizice către țările Europei Occidentale, unde prin munca pe care o prestează face eforturi mult mai mari comparativ cu munca și condițiile care îi pot fi oferite dacă ar rămâne cointeresat să poată produce bunuri material la el în sat.